Guvernul va adopta joi un Memorandum privind majorările salariale din Educaţie

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a cerut Ministerului Educaţiei şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale promovarea la nivelul Guvernului a unui Memorandum privind majorările salariale acordate personalului din Educaţie prin noua Lege a salarizării, în urma discuţiei telefonice purtate cu reprezentanţii sindicatelor din sistemul de învăţământ. Executivul anunţă că Memorandumul va fi adoptat în şedinţa Executivului din 8 iunie 2023, şi va fi publicat în Monitorul Oficial al României, pentru a consolida garanţiile guvernamentale privind prioritizarea Educaţiei în viitoarea grilă de salarizare.

”Garanţiile guvernamentale incluse în Memorandum sunt asumate şi la nivelul Coaliţiei de guvernare, ai căror lideri şi le-au însuşit în cadrul unui Angajament politic”, precizează Guvernul. 

”Aşa cum ne-am angajat încă de la începutul dialogului cu reprezentanţii profesorilor, prioritatea Guvernului şi a Coaliţiei majoritare a fost şi rămâne aceea ca toţi copiii să beneficieze de un sistem de învăţământ performant, iar dascălii lor să primească recunoaşterea importanţei lor în societate. De aceea, ne-am asumat astăzi, ca lideri ai Coaliţiei de guvernare, garanţiile solicitate de sindicate privind majorările salariale din viitoarea grilă din sistemul de învăţământ Mâine, Guvernul va aproba un memorandum prin care confirmăm decizia politică de majorare a salariilor din Educaţie. Noua lege va avea la bază principiul potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/ asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie”, a scris premierul Ciucă pe Facebook. 

Memorandumul cuprinde măsuri privind adoptarea unor principii generale în vederea îmbunătăţirii statutului personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din sistemul naţional de învăţământ şi valorizarea carierei didactice:

”Justificarea unor măsuri privind creşterea salarială din învăţământ Educaţia reprezintă o prioritate pentru Guvernul României. În acest sens, Programul de guvernare include o serie de obiective strategice în vederea îmbunătăţirii şi modernizării învăţământului românesc, urmate de acţiuni concrete în ultimii ani. Un pas fundamental a reprezentant elaborarea proiectelor de legi „România Educată”.

În perioada de elaborare a pachetului legislativ, Ministerul Educaţiei a colaborat cu partenerii sociali. În perioada 9 – 29 martie 2023, proiectele de legi „România Educată”, respectiv Legea învăţământului preuniversitar şi Legea învăţământului superior, au fost în proces de avizare interministerială, ulterior fiind adoptate de Senatul României, în calitate de cameră decizională în data de 22 mai 2023.

Atât în context legislativ, cât şi din punct de vedere al preocupărilor curente, îmbunătăţirea statutului personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din învăţământul preuniversitar şi superior reprezintă o prioritate pentru Guvernul României. II. Context Guvernul României a luat, în ultimii doi ani, o serie de măsuri importante în ceea ce priveşte creşterea nivelului salarizării în sistemul de învăţământ: 2

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative:  Începând cu data de 1 ianuarie 2022, cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţinea la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2021;  Prin excepţie, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază s-au majorat cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative prevede:  începând cu luna august 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice s-au majorat cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021; de această prevedere a beneficiat şi personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din învăţământ;

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care prevede, prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, că în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăşi valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare; de această prevedere a beneficiat şi personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din învăţământ.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2023 pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 conform căreia salariile personalului nedidactic din sistemul naţional de învăţământ se stabilesc la nivelul salariilor prevăzute în grilele pentru anul 2022 pentru legea cadru începând cu 1 iunie 2023;

Ordonanţa de Urgenţă 53/2023 pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul naţional de învăţământ de stat, prin care începând cu data de 01 iunie 2023, prin au fost majorate salariile de bază: 3 a) personalului didactic şi personalului didactic auxiliar din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi instituţiilor de învăţământ superior cu suma 1000 de lei brut pe fiecare funcţie; b) personalului didactic auxiliar din cadrul bibliotecilor universitare, precum şi pentru celelalte categorii de funcţii cuprinse în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi care au calitatea de personal didactic auxiliar, conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi desfăşoară activitatea în sistemul naţional de învăţământ, cu suma de 1000 de lei fiecare; c) personalului nedidactic din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi instituţiilor de învăţământ superior cu suma de 400 de lei brut pe fiecare funcţie. III. Investiţiile în infrastructura şcolară şi universitară Fonduri europene  Peste 1 miliard de euro este alocat pentru mobilier şi echipamente IT în săli de clasă, laboratoare de informatică, laboratoare de ştiinţe, cabinete şcolare, cabinete de asistenţă psihopedagogică, ateliere de practică şi săli de sport. Investiţia este realizată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) fiind depuse 2.538 de proiecte de către autorităţile publice locale, urmând ca 5.846 de unităţi de învăţământ să beneficieze de aceste dotări.  117 de milioane de euro sunt alocate, tot prin PNRR, pentru 1.435 de laboratoare inteligente din cadrul a 1.120 de unităţi de învăţământ de nivel liceal beneficiare.  338 de milioane de euro sunt alocate, prin PNRR, pentru dezvoltarea consorţiilor regionale pentru învăţământ dual. Vor fi înfiinţate şi finanţate cel puţin 2 campusuri destinate învăţământului dual în fiecare regiune de dezvoltare.  225 de milioane euro sunt alocate pentru construirea de şcoli noi sau pentru reabilitarea celor existente, în conformitate cu standardele europene, prin PNRR.  La nivel naţional, se vor achiziţiona aproximativ 3.200 de microbuze şcolare electrice, investiţia totală alocată fiind de 250 de milioane de euro. Peste 500 de milioane de euro sunt investite pentru reducerea abandonului şcolar (Runda I şi II din Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar). Banii primiţi de către unităţile de învăţământ pot fi utilizaţi pentru prevenirea şi reducerea abandonului şcolar la nivel gimnazial, îmbunătăţirea rezultatelor obţinute de elevi la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a şi pentru îmbunătăţirea tranziţiei de la învăţământul secundar inferior la cel superior.  Cel puţin 90 servicii complementare de educaţie timpurie vor fi înfiinţate prin fonduri PNRR, pentru asigurarea a 4500 locuri pentru copii care nu au acces în creşe şi grădiniţe.  124 de creşe de stat vor fi construite prin programul guvernamental „Sfânta Ana” în valoare totală de peste 334 de milioane de euro, derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (Componenta C15 din PNRR). Bugetul de stat  82 de grădiniţe, şcoli, licee, cămine studenţeşti şi instituţii de învăţământ superior au beneficiat de investiţii în valoare totală de peste 450 de milioane de euro, pentru 4 consolidarea infrastructurii prin programul derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.  102 de creşe de stat au beneficiat de investiţii pentru consolidare, în valoare totală de peste 279 de milioane de euro, prin programul derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.  14 licee, 15 şcoli şi 2 grădiniţe încadrate în clasa de risc seismic I vor fi consolidate, reabilitate, modernizate şi eficientizate energetic, prin Programul Naţional de investiţii „Şcoli Sigure şi Sănătoase”, derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Unităţile de învăţământ care beneficiază de investiţii sunt din judeţele Bucureşti, Bacău, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Harghita, Ilfov, Iaşi, Maramureş, Neamţ, Olt, Prahova, Suceava, Tulcea, Timişoara, Teleorman, Vrancea şi Vaslui. IV. Cadrul şi mecanismele de implementare Ulterior promulgării proiectelor de legi privind învăţământul preuniversitar şi superior, vor fi adoptate şi implementate o serie de măsuri pentru a sprijini personalul didactic din învăţământ şi dezvoltarea infrastructurii şcolare. Prevederi în Legea învăţământului preuniversitar:

Susţinerea cadrelor didactice care ocupă un post didactic în zone defavorizate – ele vor primi o primă de instalare egală cu 5 salarii minime brute pe ţară;

Alocarea sumelor necesare pentru a deconta naveta personalului din învăţământ din bugetul de stat;

Reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal pentru personalul didactic de predare şi de instruire practică, cu o vechime în învăţământ de peste 15 de ani şi gradul didactic I – fără diminuarea salariului;

Recunoştinţa faţă de personalul didactic care se pensionează: atunci când încetează contractul de muncă, vor primi o primă – echivalentul a două salarii de bază;

Având în vedere responsabilităţile şi volumul de muncă al directorilor unităţilor de învăţământ şi al inspectorilor, ei vor beneficia de concediu de odihnă suplimentar, conform Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învăţământ Preuniversitar;

Cadrele didactice care coordonează implementarea proiectelor europene la nivel de unitate de învăţământ pot beneficia de o reducere a normei didactice de la 18 la 16 ore/săptămână

Înfiinţarea Programului naţional de stimulare a excelenţei didactice şi a unui fond de premiere pentru activitate suplimentară, la dispoziţia directorului (în limita a 2% din fondul de salarii), crescând astfel autonomia şcolilor în a recunoaşte meritele celor performanţi; Prevederi în Legea învăţământului superior:

Instituţiile de învăţământ superior vor putea majora salariile de bază în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de profesor şi de performanţă, cu încadrare în bugetul aprobat;

Participarea în comisii specifice derulării activităţilor din cadrul departamentului, şcolii doctorale, facultăţii sau universităţii va fi inclusă în norma didactică; 5

Cadrele didactice şi de cercetare care se pensionează vor primi, în plus, din bugetul Ministerului Educaţiei, două salarii raportate la ultimul salariu de bază;

Comisiile consultative naţionale ale Ministerului Educaţiei vor putea avea în componenţa lor şi câte un membru al federaţiei sindicale reprezentative din învăţământul superior de stat cu cei mai mulţi membri. V. Măsuri 1. Prioritizarea dialogului între Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi reprezentanţii federaţiilor sindicale din învăţământ cu privire la grila de salarizare din familia ocupaţională subsecventă, ce va fi cuprinsă în viitoare Lege a salarizării. Noua lege va avea la bază principiul potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/ asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023. 2. Stabilirea unei prevederi în contractul colectiv de muncă la nivel de sector “învăţământ preuniversitar”, prin care pe perioada concediului de odihnă, precum şi pentru zilele de concediu plătit, personalul din învăţământ va avea dreptul la o indemnizaţie de concediu calculată în raport cu numărul zilelor de concediu înmulţite cu media zilnică a salariului de bază şi a sporurilor/indemnizaţiilor de care beneficiază, potrivit legii, corespunzător fiecărei luni calendaristice în care se efectuează concediu de odihnă”.